#1  
Old 09-17-2007, 06:40 PM
xing yi xing yi is offline
Senior Member
 
Join Date: Aug 2007
Location: transylvania...
Posts: 439
Default

cand am dat cu ochii de bogata oferta de pe internet in materie de sabii, cu tot felul de afirmatii, mai mult sau mai putin verificabile, am inceput sa studiez metalurgie. aveam deja o baza din facultate, la care s-a adaugat multa pasiune. as vrea sa va impartasesc din aceste cunostinte, intrucat am observat prezenta unor sabii in ofertele shogun si kwon. pentru cei pasionati, dar care nu stiu cum sa aleaga, cititi in continuare.
voi exemplifica in cele ce urmeaza pentru katana, datele fiind folosibile pentru alte tipuri de sabii. as mentiona faptul ca la jian dimensiunile sunt mai speciale, lama se ingusteaza spre varf (nu mult) dar se subtiaza la jumatate din grosimea initiala pana la varf. de aceea e o lama flexibila si supla.
o prima idee ar fi legata de otelul impaturit din care se fabrica in mod traditional katana. tehnica a a fost "importata" din china si era necesara deoarece tehnologia de rafinare a otelului era ca si inexistenta.
lingoul de otel provenit din creuzetul unde se topea minereul se aduce la o forma paralelipipedica si se bate la cald pana se alungeste la dublu. se taie partial in doua si se indoaie, cele doua parti se bat impreuna pana devin una singura, dupa care se bate pana se alungeste din nou si operatiunea se repeta.
otelul se incalzeste la circa 800-850 grade si la aceasta temperatura se prelucreaza.
ideea e de a se curata impuritatile, de aceea se bate cu ciocanul rece pe nicovala rece. nicovala se uda cu apa si ciocanul se loveste de ea si de lingoul de otel incandescent alternativ pentru a se raci. comparativ cu temperatura lingoului, cele maxim 100 grade la care ajunge apa reprezinta o temperatura scazuta. astfel impuritatile se cristalizau si se spargeau, ramanand pe nicovala sub forma de zgura.
un alt motiv pentru care se recurgea la aceasta tehnologie foarte dificila e imbogatirea in carbon a otelului. forja fiind cu carbuni, chiar langa jar flacara e foarte bogata in carbon. incalzind acolo otelul se imbogateste superficial in carbon, care apoi e inglobat in structura prin impaturire.
forjarea presupune pierderea carbonului prin combinare cu oxigenul din aer, deci continutul in carbon al lamei finite e mult mai mic decat la inceputul modelarii lamei.
otelul inseamna fier cu carbon, de la procente mici, 0,25%, pana la 1-2%. prea mult carbon inseamna o lama prea rigida si casanta, prea putin - o lama moale, care se toceste usor. este important sa se pastreze un echilibru intre cele doua limite.
alaturi de fier si carbon se agauga diverse elemente care imbunatatesc comportarea lamei finite. de exemplu, circa 2% siliciu creste foarte mult elasticitatea otelului.
va urma...
Reply With Quote
  #2  
Old 09-17-2007, 07:03 PM
shinobi shinobi is offline
Senior Member
 
Join Date: May 2007
Location: Bucuresti(Giulesti)
Posts: 151
Default

cam de cate ori se impatureste otelul?
__________________
Mi s-a spus: "Sa nu lovesti niciodata cu furie, sa dai in adversar cu onoare si cu respect!".

"O mae wa yoai! Naze yoai ka?" adica "Esti slab! De ce esti slab?"
Reply With Quote
  #3  
Old 09-17-2007, 09:13 PM
dojo's Avatar
dojo dojo is offline
Administrator
 
Join Date: Oct 2005
Location: Timisoara
Posts: 1,293
Default

xing yi .. excelent topic. Asteptam the follow up
__________________
Dojo Blog - articole, idei, recenzii. Eu.
Reply With Quote
  #4  
Old 09-18-2007, 06:26 PM
xing yi xing yi is offline
Senior Member
 
Join Date: Aug 2007
Location: transylvania...
Posts: 439
Default

otelul se impatureste de circa 8-10 ori. de mai putine ori, e prea impur, de mai multe ori, se decarburizeaza si e prea putin dur.
in ziua de azi, cand e posibil sa dozezi la sutime de procent elementele intr-un aliaj mi se pare risipa de timp sa impaturi otelul...
cei ce o fac, ma refer la japonezii care mai fac sabii dupa metoda traditionala, cresc mult pretul finit al lamei. nu neaparat si calitatea!
in ziua de azi, cu atatea aliaje care mai de care mai evoluate, cum se face ca tot vechiul otel se foloseste la sabii? adevarul e ca s-au incercat multe aliaje si metale dar doar otelul are combinatia de elasticitate si duritate necesara unei sabii.
sabia in timpul folosirii se indoaie si se torsioneaza si trebuie sa revina la forma initiala. in plus, trebuie sa-si pastreze ascutisul cat mai mult.
aici intervine secretul otelului: structura cristalina, datorata carbonului. aceasta permite sa se obtina prin tratament termic diverse organizari ale cristalelor si diverse tipuri de cristalizare. astfel se pot combina caracteristicile mecanice descrise mai sus.
dar ce oteluri se folosesc?
in general se folosesc standardizarile americane in domeniu. otelurile din gama 10xx contin si alte elemente care cresc performantele metalice, cum ar fi magneziu sau mangan, dar doar urme. de aceea denumirea otelului mentioneaza doar continutul de carbon: la 1065, de exemplu este 0,65% carbon si asa mai departe. mai sunt otelurile cu siliciu in compozitie, care sunt mai elastice (de fapt, o sabie din 1085 sau 1095 e mai plastica decat una din aceste oteluri) de exemplu, 9260 are 2% siliciu si 0,60% carbon...
mai sunt in aceasta categorie asa-numitele oteluri de soc, l6 si s7, care au si ele siliciu. ar mai fi cele din gama a si d (de exemplu a1) acestea sunt oteluri cu racire in aer, neindicate pentru tratamente termice. celelalte pot fi tratate fara probleme.
am precizat aceste detalii privitoare la materialele din care sunt realizate sabiile ce se gasesc pe internet pentru ca in functie de caracteristicile materialului variaza si cele ale sabiei.
pretul e influentat de calitatea otelului si de manopera (tratamente termice, ascutire, slefuire).
exista si combinatii, cum ar fi otelul impaturit (acesta are mai mult un rol decorativ decat unul practic, intrucat in urma laminarii straturilor de otel se obtine un model deosebit de estetic pe lama) sau sandwich-ul de otel, cand intre doua straturi de otel dur se intercaleaza unul de otel moale, se forjeaza impreuna si rezultatul se trateaza termic mai superficial obtinandu-se totusi rezultate bune calitativ.
trebuie mentionat si otelul de damasc, dar care e cu smecherie. adevaratul otel de damasc a fost pierdut cu cateva secole in urma. exista cativa metalurgi care au reusit sa recreeze performantele acestui material aparte (daca e cineva interesat de acest otel, voi reveni cu un post doar pe aceasta tema), dar e un material foarte scump, datorita dificultatii de realizare. sunt multi care vand pe post de otel de damasc otelul impaturit (ca in postul anterior) sau o bara de otel efectiv rasucita si doar forjata asa pentru a se obtine modele. astfel se scade rezistenta materialului si nu se obtine un obiect trainic, practic, ci doar estetic. aici trebuie multa atentie in a se deosebi falsul de real. astfel, multi vand sabii forjate dintr-un fals otel de damasc, la preturi de otel real...
cam atat despre materiale, voi reveni cu realizarea propriu-zisa a sabiei si cu tratamentele termice.
cer scuze pentru eventualele erori sau detalii eronate, dar m-am hotarat sa nu ma documentez in vederea acestor posturi, sa scriu doar din ce-mi aduc aminte, pentru a nu da prea multe detalii...
Reply With Quote
  #5  
Old 09-18-2007, 06:42 PM
shinobi shinobi is offline
Senior Member
 
Join Date: May 2007
Location: Bucuresti(Giulesti)
Posts: 151
Default

dupa ce postati despre tratamentele termice si realizarea sabiei, sa spuneti si despre otelul de damasc va rog
__________________
Mi s-a spus: "Sa nu lovesti niciodata cu furie, sa dai in adversar cu onoare si cu respect!".

"O mae wa yoai! Naze yoai ka?" adica "Esti slab! De ce esti slab?"
Reply With Quote
  #6  
Old 09-21-2007, 03:28 PM
xing yi xing yi is offline
Senior Member
 
Join Date: Aug 2007
Location: transylvania...
Posts: 439
Default

Quote:
dupa ce postati ... sa spuneti ... va rog
stii, demult, un nene care avea mai mult de dublul varstei mele (fata lui cea mare era de o varsta cu mine, de fapt...) mi-a spus ca lungind o discutie cu forme de gen:dumneavoastra, va rog... nu arati, neaparat respect fata de cineva. de atunci suntem per tu. sunt de acord in aceasta privinta cu el.
pe de alta parte, damascus steel, coming right up!
Reply With Quote
  #7  
Old 09-21-2007, 03:43 PM
xing yi xing yi is offline
Senior Member
 
Join Date: Aug 2007
Location: transylvania...
Posts: 439
Default

hai sa facem un exercitiu de imaginatie. luam 10 cutii de chibrituri si le punem pe masa in asa fel incat fetele innegrite (de care se freaca chibritul) sa fie una langa alta, formand un rand compact. mai punem 10 peste ele, la fel. si inca 10, pana la 100 de cutii. langa ele mai punem 100, aranjate la fel, si inca 100... realizam astfel un bloc lung, putin lat si aproape deloc inalt. cam asa arata structura cristalina a unei bare de otel din care realizam o sabie...
presupunem toate cutiile lipite intre ele. astfel, avem doua moduri in care putem ascuti acest bloc din cutii: decupand cutiile in exces sau turtindu-le pana la formarea unui ascutis.
de fapt, sabiile se realizeaza cam in aceste doua moduri. din moment ce rezultatul final oricum se lustruieste, nu se observa daca sabia a fost obtinuta prin polizare sau prin forjare. dar daca ne gandim la structura din cutii de chibrituri, realizam ca prin decupare putem avea goluri in structura, ceea ce scade simtitor rezistenta finala. dar daca tesim cutiile, structura realizata va fi mult mai solida.
de aceea e recomandabil sa cautam sabii forjate manual, chiar daca sunt mai scumpe.
forjarea se face incepand de la varf, intrucat acolo se depune cel mai mult efort, si e cel mai dificil de realizat.otelul se incalzeste pana arata la suprafata ca si untul topit (800-850 grade). atunci se lucreaza si pe o parte, si pe alta pentru a avea o lama simetrica. nu se loveste cu forta mare, intrucat rezultatul unei astfel de lovituri subtiaza lama si e un defect considerat foarte grav. se forjeaza cate 10-20 cm odata, intorcand regulat lama si verificand mereu simetria. astfel se realizeaza forma generala a lamei neascutite. partea ce intra in maner se forjeaza de asemenea, cu atentie asupra continuitatii lamei, fara a exista zone de subtiere sau ceva asemanator, intrucat exista riscul ruperii sabiei din maner.
tratamentele termice la care se supune produsul finit le voi trata intr-un alt post.
deocamdata, dupa ce lama e forjata, se rade efectiv zgura rezultata din proces, si se subtiaza usor lama tot prin radere pentru a se obtine o suprafata neteda (se netezesc astfel urmele de ciocan). urmeaza tratarea termica a lamei dupa care sabia terminata deja se ascute si se lustruieste.
aceasta parte e migaloasa si dureaza destul de mult timp, intrucat, daca se realizeaza sabia dintr-un otel de calitate, dureaza mult timp datorita duritatii acestuia. in mod traditional se lucreaza pe pietre abrazive udate, din ce in ce mai fine. la urma, se desprind bucatele de circa un centimetru patrat din cea mai fina piatra si presand cu degetul mare pe bucatica se lustruieste lama.
lustruirea e de doua feluri:traditionala si moderna. cea traditionala se bazeaza pe evidentierea hamon-ului si a structurii otelului realizat prin impaturire (se evidentiaza modelul otelului). cea moderna insa, incearca o infrumusetare a lamei in mod artificial prin lustruire, acoperindu-se astfel unele defecte. prin lustruirea traditionala, de multe ori aceste defecte se evidentiaza.
o legenda vorbeste de un mare maestru slefuitor care slefuia mereu sabiile dupa metoda moderna, pentru ca asa cereau clientii... dar acasa avea cateva sabii proprietate personala care erau lustruite dupa metoda traditionala...
cam asa se realizeaza sabiile prin forjare. ar mai fi un aspect de mentionat. anume ca, incalzind atat de mult otelul si lucrand in aer, oxigenul existent in jurul lamei extrage carbonul din aceasta si se decarburizeaza. daca scade continutul de carbon din otel, acesta devine slab si sabia inutila. acest risc apare la forjorii moderni care lucreaza cu forje pe gaz. se obtin temperaturi foarte inalte si se lucreaza mai repede asa, dar pentru a se obtine in sabia finita macar 0,65% carbon, se pleaca cu peste 1% in lingoul initial ce se forjeaza.
cei ce lucreaza cu forja traditionala pe carbuni nu au aceasta problema intrucat incalzind otelul in flacara bogata in carbon se recupereaza ce se pierde in aer. incalzirea e mai lenta dar rezultatele sunt mai bune.
Reply With Quote
  #8  
Old 09-21-2007, 03:46 PM
xing yi xing yi is offline
Senior Member
 
Join Date: Aug 2007
Location: transylvania...
Posts: 439
Default

maestri care fac sabii sustin ca secretul calitatii unei lame consta in tratamentul termic la care e supusa lama dupa forjare.
revenind la ideea modelului din cutii de chibrituri, daca incercam sa "ascutim" blocul realizat din cutii cu lovituri de ciocan, acestea se vor turti. in mod similar, in urma forjarii blocului de otel, structura cristalina a acestuia se deformeaza. in aceste puncte de deformare scade rezistenta mecanica a produsului finit, deci exista pericolul ruperii sabiei. acest pericol se elimina prin tratamentele termice de detensionare.
sabia forjata se incalzeste la circa 800 grade, o temperatura ceva mai joasa decat cea de forjare, dar totusi suficient de ridicata pentru a avea o oarecare mobilitate in structura intima a otelului. astfel, cristalele pot migra, pot aluneca la loc si tensiunile existente in matricea moleculara dispar. in mod ideal, sabia se raceste pana la circa 600 grade in cuptor, deci foarte lent (cuptorul are nevoie de multe ore pentru a pierde chiar si 200 grade, datorita dimensiunilor). in acest timp se elimina tensiunile din matricea moleculara. apoi se raceste in aer pana la temperatura ambianta.
procedeul se repeta de cel putin inca doua ori, pentru siguranta. e posibila continuarea tratamentului termic de detensionare coborand sub temperatura ambianta, frigul extrem determinand alte miscari in reteaua cristalina. dar e un procedeu patentat si folosit, din cate stiu, de o singura persoana, pentru ca necesita cunostinte speciale.
urmatoarea etapa e calirea propriu-zisa. secretul rezistentei legendare a katanei consta tocmai in procedeul de calire. calirea inseamna racirea brusca prin scufundare in apa a otelului incandescent. astfel acesta se cristalizeaza intr-o structura cu cristale mici, de o duritate foarte ridicata. daca racirea se face mai putin brusc, cristalele sunt mai mari si structura mai elastica.
calirea katanei se face deci diferentiat, partile care se ascut (taisul si varful) racindu-se brusc si restul lamei mai lent. pentru realizarea acestui lucru, lama se acopera cu un strat gros de argila refractara (de teracota), amestecata cu calcar zdrobit. apoi partile ascutite se curata de argila si lama se lasa la uscat. apoi se incalzeste din nou la temperatura de tratament termic, avand grija sa aiba toata aceeasi temperatura (de obicei calirea se facea traditional intr-o noapte fara luna, pe intuneric pentru a se vedea daca lama are aceeasi culoare pe toata lungimea ei - deci aceeasi temperatura) si se scufunda brusc in apa rece. unii prefera sa faca aceasta calire in ulei, afirmand ca apa fierbe si face bule, iar uleiul nu. racirea are loc instantaneu, deci bulele respective nu influenteaza aproape deloc. pe de alta parte, la temperatura aceea si uleiul face bule (cine a gatit vreodata in ulei a vazut cand acesta e fierbinte ca fierbe cu bule ca apa).
aceasta calire diferentiata se poate realiza si scufundand sabia in gheata cu taisul inainte, dar nu se obtine aceeasi calitate.
partea care nu e acoperita de argila se raceste imediat, brusc, devenind foarte dura (de aici legendele despre ascutimea neegalata a katanei si reziztenta acesteia in timp), iar restul se raceste mai lent, realizand structura moale si elastica a spatelui. astfel, ascutisul e foarte taios si se toceste foarte greu si orice soc directionat impotriva acestuia (taiere de ceva rezistent) este absorbit de restul corpului sabiei si astfel nu se ciobeste.
interesant de notat e faptul ca o katana se forjeaza dreapta si prin calirea diferentiata se curbeaza.
intre cele doua zone calite diferential apare o linie mai mult sau mai putin dreapta de demarcatie definita clar sau nu. zona calita dur se diferentiaza vizibil fata de corpul sabiei datorita particulelor marunte de otel. aceasta zona se numeste hamon. toate sabiile realizate dupa metoda traditionala japoneza au hamon. acesta e un simbol al calitatii la aceste sabii, dar, la sabiile moderne, realizate din aliaje moderne, cu un dozaj precis al elementelor, absenta sau prezenta acestuia nu mai spune nimic depre calitate.
dupa calire, datorita faptului ca otelul se cristalizeaza diferit, rezulta alte tensiuni in matricea cristalina. acestea se elimina printr-o alta recoacere de detensionare, la o temperatura mult mai joasa, circa 300-400 grade, urmata de o racire lenta in aer.
la calire pot aparea crapaturi in lama care sa distruga definitiv functionalitatea acesteia (in functie de dimensiune, profunzime, localizare) sau doar sa afecteze aspectul estetic al lamei.
daca sabia se realizeaza dintr-un sandwich de otel moale intre doua bucati de otel dur, calirea diferentiata nu mai e necesara, intrucat structura intima a otelului obtinuta prin calire diferentiata exista deja prin forjarea impreuna a celor trei straturi.
pe de alta parte exista tipuri de otel care nu se pot cali diferentiat si cei ce vor sa insele clientii incalzesc cu un aparat de sudura taisul si creaza astfel iluzia de hamon.
multi fabricanti se lauda ca au sabii calite diferential, ca sa creasca pretul, dar, de fapt, le calesc simplu (am mai mentionat despre calirea diferentiala faptul ca poate genera defecte in lama, ceea ce inseamna ca acel material si tot efortul de forjare si detensionare - daca se face- sunt pierdute). pentru a face economie calirea e simplificata si se renunta la tratamentele de detensionare. astfel se realizeaza hamon fals. cel realizat cu aparatul de sudura e periculos caci seamana cu unul real si e foarte greu de deosebit dar strica rezistenta lamei. se mai realizeaza hamon fals cu acizi cu care se arde taisul (multi fac chiar cu otet), sau cu o perie de sarma cu care se lustruieste zona de tais. acestea nu afecteaza rezistenta lamei, dar arata bine in poze...
cine stie sa deosebeasca un hamon real de unul fals nu cade in aceste capcane, putand sa estimeze daca merita sa cumpere dintr-un loc sau nu.
Reply With Quote
  #9  
Old 09-21-2007, 03:49 PM
xing yi xing yi is offline
Senior Member
 
Join Date: Aug 2007
Location: transylvania...
Posts: 439
Default

am explicat pe scurt cam care sunt etapele din realizarea unei sabii. nu am mentionat finisajele ce cuprind montarea manerului, a garzii si asa mai departe, intrucat acestea variaza mult. unii comercianti insista pe faptul ca au sabii ieftine pentru ca fac economie la acest capitol, ca sa ascunda adevarul, si anume ca ei economisesc in etapele de tratare termicaa otelului. astfel rezulta sabii de o calitate mai slaba deci care nu pot fi folosite ca atare (taieri demonstrative, de exemplu).
un alt detaliu semnificativ ar fi respectarea traditiei. japonezii faceau (si fac si acum) sabiile cu taisul usor bombat inafara (convex) nu drept sau concav. ca idee, un brici are tais concav. o katana are taisul mai carnos, ei spun cu "niku", cu carne. un tais drept (in forma de "v" privit din fata) e in contact cu taietura tot timpul cat trece prin tinta taiata, dar cel carnos are doar un punct de contact o data cu suprafata taiata, deci se taie mai usor. e explicabil, cand aveai de taiat ub om robust, imbracat intr-o armura, sa ai nevoie sa tai cat mai usor. rezulta un unghi de ascutire ceva mai mare decat in cazul unui tais drept, deci mai putin ascutit. astfel taisul e mai durabil, scade probabilitatea de a se ciobi si, personal, mi se pare ca arata mai bine.
solingen, fara indoiala ca fac sabii de o calitate buna, dar se lauda ca sunt cu adevarat ascutite, fara niku. personal nu apreciez acest lucru, si as cumpara mai degraba o sabie de la chenness, care macar e facuta de un instructor de kenjutsu... studiindu-le situl cu atentie, stiind ce am scris inainte despre etapele de realizare a unei sabii, am dedus ca ei au preturi mici pentru ca economisesc la procesul de tratare termica.
hanwei, se spune despre ei ca au si ei sabii bune (ca si despre chenness) dar nu imi place la ei faptul ca prea fac sabii pe banda...
angelsword, au sabii foarte scumpe, dar cred ca sunt deosebite din punct de vedere calitativ, caci ei insista chiar foarte mult pe tratamentul termic. de exemplu, la chenness o sabie din 9260 e pe la 300-400$. la ei, o sabie din s7 (cam acelasi lucru) ma refer la seria bumon, e vreo 5000$. la pretul asta, evident ca nu prea sunt multe lucruri pe net despre ei...
mai sunt producatorii care vand sabii sun 200$. acestia ori le fac din inox si atunci au scop pur decorativ caci inoxul e casant, ori le fac din oteluri aiurea si le fac sa arate ca si cum ar fi tratate cine-stie-cum...
mai e o categorie, cei ce fac sabii din otel de calitate, de arc, dar nu le trateaza pentru detensionare, si dupa o vreme otelul revine si sabia se spiraleaza in teaca...
sabiile sub 100$ sunt de-a dreptul riscante. daca nu se distrug la transport sau la despachetare, se distrug la folosire. imaginati-va o sabie zburand din maner fara control...
cam asta ar fi ideea. daca va pot ajuta cu o opinie, parere, ceva, postati poze sau linkuri, ma uit si va dau parerea cu placere.
Reply With Quote
  #10  
Old 09-21-2007, 06:03 PM
xing yi xing yi is offline
Senior Member
 
Join Date: Aug 2007
Location: transylvania...
Posts: 439
Default

si, dupa cum am promis, pentru cei interesati:
otelul de damasc era fabricat in india. cu multe secole in urma, zacamintele din zona s-au epuizat si nu s-a mai produs. reteta a disparut. studiind structura chimica si cea cristalina a otelului cativa metalurgisti ai secolului xx au reusit sa recreeze acest otel. celebru e sovieticul (cred) bulat, care a creat otelul ce-i poarta numele, in scopuri industriale. daniel watson, cel de la angelsword, e si mentionat in wikipedia pentru ca a creat "techno wootz", o versiune imbunatatita structural a otelului de damasc.
fabricare: minereul de fier maruntit, impreuna cu nisip pe baza de siliciu si carbune maruntit se puneau in creuzetul in care se topea minereul. dupa ce se racea se spargea si inauntru se gaseau bulgari de otel (minereul avea o compozitie optima, nu mai prea avea nevoie de adaosuri, si isi extragea siliciul necesar din nisip) si sticla, in care erau prinse impuritatile.
era o metoda excelenta de a purifica minereul si de a alia fierul cu elementele necesare, rezultand un otel de o calitate deosebita.
bucatile respective de otel se forjau ulterior impreuna. rezulta o bara cu niste modele interesante pe ea.
celtii aveau un stil de ornare a otelului, rasucind o bara in diverse moduri si forjand-o asa. se obtineau niste modele ca in otelul de damasc. ei numeau otelul - wootz, de aceea otelul de damasc se mai numeste si wootz.
structura cristalina e deosebit de densa, conferind acestui otel caracteristici mecanice deosebite. calirea se face simplu, deoarece nu e nevoie de calire diferentiala, si lamele din otel de damasc sunt faimoase pentru rezistenta lor.
e uimitor cat de mult seamana otelul japonez cu cel de damasc. dar, daca ne gandim ca indienii si chinezii aveau legaturi economice si culturale foarte solide, putem intelege de unde stiau chinezii tehnica pe care apoi au exportat-o in japonia... interesant e faptul ca toata lumea a auzit de katana japoneza si de otelul de damasc, dar de metalurgia chineza, nu prea...
in ziua de azi otelul modern de damasc e foarte scump, dar de o calitate extraordinara. pe scurt, e cel mai bun otel pentru sabii din punct de vedere al caracteristicilor mecanice. e de neegalat.
tocmai de aceea exista multe copii. multi fac otel cu modele si ii spun de damasc, dar, inafara de aspectul estetic, nu are nimic special.
am vorbit anterior despre techno wootz. acesta a fost dezvoltat special pentru sabii si o katana din acest otel atinge si 9000$. un studiu realizat la catedra de metalurgie a universitatii din texas a demonstrat ca techno wootz este intr-adevar un otel de damasc, dar are o structura cristalina mult mai densa, fiind calitativ superior. acest otel e disponibil si in forme ornamentate, cu diverse modele. acestea sunt mai scumpe, evident, si sunt de vanzare. am calculat ca m-ar costa cam 600$ materialul pentru o sabie, din cel mai ieftin model. dupa forjare ar trebui sa le-o trimit inapoi pentru tratare termica pentru a putea beneficia de calitate.
otelul de damasc "da bine" pe net si de aceea e mult folosit. mare atentie insa la contrafaceri! inainte de a achizitiona ceva, verificati de unde provine materialul, otelul de damasc in sine, pentru a nu avea surprize. neplacute...
Reply With Quote
Reply

Thread Tools
Display Modes

Posting Rules
You may not post new threads
You may not post replies
You may not post attachments
You may not edit your posts

BB code is On
Smilies are On
[IMG] code is On
HTML code is Off


Similar Threads
Thread Thread Starter Forum Replies Last Post
Pentru femei - purtati protectie pentru bust? dojo Echipament pentru arte martiale 0 10-09-2005 01:49 PM


Powered by vBulletin® Version 3.8.1
Copyright ©2000 - 2014, Jelsoft Enterprises Ltd.

Promoveaza-te pe Dojo.ro!

Dojo.ro ofera 3 tipuri de promovare.
Afla mai multe ...

Scrie pe Dojo.ro!

De acum poti deveni editor pe dojo.ro.
Afla mai multe ...

Doresti un site?

Servicii profesionale de web design, la preturi excelente.
Afla mai multe ...

Arte Martiale


Articole:


Reteaua Dojo Design: